Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, republicată
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Art. 1. - (1) Circulaţia pe drumurile publice a
vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi
la trafic, drepturile, obligaţiile şi răspunderile care revin
persoanelor fizice şi juridice, precum şi atribuţiile unor
autorităţi ale administraţiei publice, instituţii şi organizaţii
sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă.
(2) Dispoziţiile prevăzute în prezenta ordonanţă de
urgenţă au ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în
siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea
vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor
participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia
drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a
proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.
(3) Autoritatea competentă în domeniul circulaţiei pe
drumurile publice privind iniţierea şi avizarea unor reglementări,
precum şi aplicarea şi exercitarea controlului privind respectarea
normelor din acest domeniu este Ministerul Administraţiei şi
Internelor, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.
(4) Reglementările privind circulaţia pe drumurile
publice se emit, după caz, de către autorităţile publice centrale
sau locale cu atribuţii în acest domeniu, numai cu avizul
Inspectoratului General al Poliţiei Române şi cu respectarea
acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este
parte.
(5) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se
aplică tuturor participanţilor la trafic, precum şi autorităţilor
care au atribuţii în domeniul circulaţiei şi siguranţei pe
drumurile publice, precum şi în domeniul protecţiei mediului.
Art.2. – Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.
Art.3. - Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.
Art.4. - Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se efectuează de către poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste instituţii.
Art.5. - (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare corespunzătoare.
Art.2. – Îndrumarea, supravegherea şi controlul respectării normelor de circulaţie pe drumurile publice se fac de către poliţia rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, care are obligaţia să ia măsurile legale în cazul în care constată încălcări ale acestora.
Art.3. - Circulaţia pe drumurile publice din zona de frontieră şi din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restricţii se face cu respectarea reglementărilor instituite pentru acele zone.
Art.4. - Controlul circulaţiei vehiculelor aparţinând instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se efectuează de către poliţia rutieră, precum şi de personalul desemnat de către aceste instituţii.
Art.5. - (1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare corespunzătoare.
(2) Administratorul drumului public sau, după caz,
antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să
semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol
aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol
siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a
acestuia.
(3) Autorităţile publice locale sunt obligate să
amenajeze staţiile mijloacelor de transport public de persoane,
prevăzute cu alveole sau refugii, cu avizul poliţiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea
construcţiilor de orice fel şi practicarea actelor de comerţ pe
trotuar sau pe acostament, în parcările amenajate sau pe partea
carosabilă, în condiţiile în care acestea ar afecta siguranţa
circulaţiei pietonilor şi vehiculelor.
(5) În perimetrul staţiilor mijloacelor de transport
public de persoane pot fi amenajate doar spaţii:
a) de aşteptare pentru călători;
b) pentru comercializarea legitimaţiilor de călătorie.
(6) În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare
a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a
nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia,
precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta,
administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul
lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional,
civil sau penal, în condiţiile legii.
(7) Orice măsură de restricţie a circulaţiei pe
drumurile publice se dispune de către administratorul drumului numai
cu avizul poliţiei rutiere.
(8) Prin excepţie de la alin.(7), în cazuri temeinic
justificate, poliţia rutieră poate dispune, fără acordul
administratorului drumului public, măsuri temporare de restricţie a
circulaţiei pe drumurile publice.
(9) În scopul asigurării desfăşurării în condiţii
de siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, poliţia rutieră
poate solicita administratorului drumului public executarea sau, după
caz, desfiinţarea de amenajări rutiere.
Art.6. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:
Art.6. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:
1. acordare a priorităţii – obligaţia
oricărui participant la trafic de a nu-şi continua deplasarea sau
de a nu efectua orice altă manevră, dacă prin acestea îi obligă
pe ceilalţi participanţi la trafic care au prioritate de trecere
să-şi modifice brusc direcţia sau viteza de deplasare ori să
oprească;
2. acostament – fâşia laterală cuprinsă
între limita părţii carosabile şi marginea platformei drumului;
3. amenajări rutiere – totalitatea
construcţiilor, dispozitivelor şi oricăror mijloace tehnice,
altele decât cele destinate semnalizării, amplasate pe drumul
public în scopul asigurării securităţii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor
cuplat cu unul sau două vehicule, care circulă pe drum ca o
unitate;
5. autostradă – drumul naţional de mare
capacitate şi viteză, semnalizat special, rezervat exclusiv
circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte
proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale,
separate printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte
modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter
temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie pe sens şi
bandă de urgenţă, intersecţii denivelate şi accese limitate,
intrarea şi ieşirea fiind permise numai prin locuri special
amenajate;
6. autovehicul – vehiculul echipat cu motor în
scopul deplasării pe drum. Troleibuzele şi tractoarele rutiere sunt
considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplasează pe
şine, denumite tramvaie, tractoarele folosite în exploatările
agricole şi forestiere, precum şi vehiculele pentru efectuarea de
servicii sau lucrări, care se deplasează numai ocazional pe drumul
public, nu sunt considerate autovehicule;
6^1. anvelope de iarnã - anvelope
omologate conform Directivei 92/23/CE a Consiliului din 31 martie
1992 privind pneurile autovehiculelor şi ale remorcilor acestora,
precum şi montarea lor, Regulamentului Comisiei Economice pentru
Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) nr. 30 sau
Regulamentului Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei
Naţiunilor Unite
CEE-ONU nr. 54, dupã
caz."
7. bandă de circulaţie – subdiviziunea
longitudinală a părţii carosabile, materializată prin marcaje
rutiere sau alte mijloace, dacă are o lăţime corespunzătoare
pentru circulaţia într-un sens a unui şir de vehicule, altele
decât vehiculele care se deplasează pe două roţi;
8. bandă de urgenţă – subdiviziunea
longitudinală suplimentară, situată la extremitatea din partea
dreaptă a autostrăzii, în sensul de circulaţie, destinată
exclusiv staţionării autovehiculelor în cazuri justificate, precum
şi circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se
deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă;
9. bandă reversibilă – banda de circulaţie,
marcată şi semnalizată, situată lângă axa drumului, destinată
circulaţiei autovehiculelor într-un sens sau în altul, în funcţie
de intensitatea traficului;
10. bicicletă – vehiculul prevăzut cu două
roţi, propulsat exclusiv prin forţa musculară, cu ajutorul
pedalelor sau manivelelor;
11. coloană oficială – unul sau mai multe
vehicule care circulă pe drumul public şi sunt însoţite de unul
sau mai multe autovehicule ale poliţiei rutiere, care au în
funcţiune semnale speciale de avertizare sonore şi luminoase de
culoare roşie;
12. conducător – persoana care conduce pe drum
un grup de persoane, un vehicul sau animale de tracţiune, animale
izolate sau în turmă, de povară ori de călărie;
13. abrogat
131. abrogat
14. drum public – orice cale de comunicaţie
terestră, cu excepţia căilor ferate, special amenajată pentru
traficul pietonal sau rutier, deschisă circulaţiei publice;
drumurile care sunt închise circulaţiei publice sunt semnalizate la
intrare cu inscripţii vizibile;
15. unităţi
de asistenţă medicală autorizate –
unităţile sanitare cu personal calificat şi dotare corespunzătoare
pentru examinarea medicală ambulatorie a candidaţilor la obţinerea
permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule sau
tramvai, autorizate de autoritatea de sănătate publică judeţenă
sau de cea a municipiului Bucureşti, după caz;
16. intersecţie – orice încrucişare,
joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile
formate de acestea;
161.
înmatriculare/înregistrare – operaţiune administrativă prin
care se atestă că un vehicul poate circula pe drumurile publice.
Dovada atestării înmatriculării/înregistrării este certificatul
de înmatriculare/înregistrare şi numărul de
înmatriculare/înregistrare atribuit;
162.
înmatriculare/înregistrare permanentă – operaţiune de
înmatriculare/înregistrare prin care se atribuie certificat de
înmatriculare/înregistrare şi număr de înmatriculare/înregistrare
pentru o perioadă nedeterminată;
163.
înmatriculare temporară – operaţiune de înmatriculare prin care
se acordă certificat de înmatriculare şi număr de înmatriculare
pentru o perioadă determinată;
17. localitate – cătunul, satul, comuna,
oraşul şi municipiul ale căror intrări şi ieşiri sunt
semnalizate în conformitate cu prevederile legale;
18. masă totală maximă autorizată – masa
maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma
omologării de către autoritatea competentă;
19. mijloc tehnic
certificat – dispozitivul care dovedeşte consumul de produse ori
substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare
acestora sau prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care
se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie;
20. mijloc tehnic omologat
şi verificat metrologic – dispozitivul care stabileşte
concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării
vitezei;
21. moped – vehiculul, cu două, trei sau patru
roţi, a cărui viteză maximă prin construcţie nu depăşeşte 45
km/h şi care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu
aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu
depăşeşte 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere internă
ori, după caz, electric, a cărui putere nominală este de cel mult
4 kw;
22. motocicletă – autovehiculul cu două
roţi, cu sau fără ataş, echipat cu un motor care are o
capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 şi/sau a cărui
viteză maximă, prin construcţie, depăşeşte 45 km/h;
23. parte carosabilă – porţiunea din
platforma drumului destinată circulaţiei vehiculelor; un drum poate
cuprinde mai multe părţi carosabile complet separate una de
cealaltă printr-o zonă despărţitoare sau prin diferenţă de
nivel;
24. participant la trafic – persoana fizică ce
utilizează, la un moment dat, drumul public;
25. pistă pentru biciclete – subdiviziunea
părţii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pistă
separată de drum, special amenajată, semnalizată şi marcată
corespunzător, destinată numai circulaţiei bicicletelor şi
mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul unui
participant la trafic de a trece înaintea celorlalţi
participanţi la trafic cu care se intersectează, în conformitate
cu prevederile legale privind circulaţia pe drumurile publice;
27. remorcă – vehiculul fără motor destinat
a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorcă uşoară – remorca a cărei masă
totală maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg;
29. semiremorcă – remorca a cărei masă
totală maximă autorizată este preluată în parte de către un
autovehicul sau de către un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roţi sau
pe şenile, conceput special pentru a trage sau a împinge anumite
utilaje sau remorci folosite în exploatările agricole ori
forestiere sau pentru alte lucrări, care se deplasează numai
ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier –
tractorul pe roţi, cu cel puţin două axe, utilizat pentru
executarea de lucrări, precum şi pentru tractarea unor remorci
folosite pentru transportul de persoane sau bunuri şi care se
deplasează, de regulă, pe drumul public;
32. trecere la nivel – încrucişarea la nivel
dintre un drum public şi o cale ferată sau linie de tramvai, care
dispune de o platformă independentă;
33. trotuar – spaţiul longitudinal situat în
partea laterală a drumului, separat în mod vizibil de partea
carosabilă prin diferenţă sau fără diferenţă de nivel,
destinat circulaţiei pietonilor;
34. deţinător mandatat
– persoana fizică sau juridică care foloseşte un vehicul în
baza unui contract de leasing sau contract de închiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se
deplasează pe drum, cu sau fără mijloace de autopropulsare,
utilizat în mod curent pentru transportul de persoane şi/sau bunuri
ori pentru efectuarea de servicii sau lucrări;
351. vehicul nou
– vehicul care nu a mai fost niciodată înmatriculat;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit
depăşite – vehiculul care, datorită dimensiunilor sale ori
mărfurilor transportate, depăşeşte masele totale maxime admise
sau dimensiunile de gabarit admise, prevăzute în reglementările
legale;
37. vehicul în circulaţie internaţională sau în
trafic internaţional – vehiculul care, prin deplasarea sa,
depăşeşte cel puţin o frontieră de stat;
38. zona drumului public - cuprinde suprafaţa
de teren ocupată de elementele constructive ale drumului, zona de
protecţie şi zona de siguranţă. Limitele zonelor drumurilor se
stabilesc în conformitate cu prevederile legale;
39. zonă pietonală – perimetrul care cuprinde
una sau mai multe străzi rezervate circulaţiei pietonilor, unde
accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulaţie,
având intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu
prevederile legale;
40. zonă rezidenţială – perimetrul dintr-o
localitate unde se aplică reguli speciale de circulaţie, având
intrările şi ieşirile semnalizate în conformitate cu prevederile
legale.